Au trecut două săptămâni de când am început să cerem Ajutor pentru Laura.
Într-o seară am fost la Muzeul Judeţean Botoşani, la o manifestare a copiilor din grupul "Vis de Artist", având ca subiect „Eminescu în viziunea copiilor”. A fost o reală plăcere să văd nişte prichindei şi câţiva adolescenţi foarte talentaţi şi cu preocupări atât de aşezate pentru aceste vremuri. Şi acolo am strâns câţiva bănuţi şi trebuie să le mulţumesc în mod deosebit pentru sprijin, doamnei profesoare Cătălina Constantinovici, dar şi soţului acesteia, dl. Daniel Ciucalau, care mi-a fost coleg de liceu.
M-am interesat, în cursul săptămânii ce a trecut, cum pot obţine un numar de telefon fix pentru teledon şi de condiţiile pentru încheierea unui astfel de contract. Ca şi în cazul reţelelor de telefonie mobilă, asemenea contracte pot fi perfectate în condiţii avantajoase doar de persoanele juridice, nu şi de cele fizice. Costul instalării unui asemenea post telefonic depăşeşte speranţa noastră de a recupera acei bani, fără să ne mai gândim la a strânge în plus. Iar o persoană juridică ... nu am găsit. Dar am văzut pagini în care se cere ajutor şi sunt înscrise numere pentru teledon şi nu cred că în acele situaţii sunt implicate neapărat persoane juridice. Simt că în chestiunea asta îmi scapă ceva ...
M-am gândit că posturile de televiziune au o mare putere în iniţiativele caritabile, inclusiv în cele legate de teledon, motiv pentru care am dat telefoane şi am trimis câteva mail-uri. În plus, o mătuşă de-a mea şi o verişoară, fiecare separat, au bătut pe la nişte uşi din acestea. Acum aşteptăm.
De asemenea, aşteptăm o reacţie de la fundaţiile la care am apelat, precum şi de la câţiva oameni de afaceri din oraş, cărora le-am făcut cunoscută problema Laurei.
Drumurile mele la Suceava nu s-au finalizat cu succes, din cauza inesteticului. Urnele pe care am reuşit să le obţin nu sunt dintre cele mai arătoase pentru spaţiul în care urmau a fi amplasate. Dar am învăţat şi din asta. ... deşi mi-aş dori să nu mai ştiu vreodată de astfel de probleme, nici eu, nici nimeni altcineva.
De la distanţă, un prieten mi-a sugerat să iau legatura cu cei care deţin ecranele publicitare din Botoşani, pentru a mediatiza situaţia Laurei şi în acest mod. Cei de la firma CAPISCO au realizat un spot, pe care l-au lansat şi care rulează, iar în final au făcut un gest în faţa căruia nu mi-am mai găsit cuvintele. Le mulţumesc!
Începe o nouă săptămână ... Doamne Ajută!
Într-o seară am fost la Muzeul Judeţean Botoşani, la o manifestare a copiilor din grupul "Vis de Artist", având ca subiect „Eminescu în viziunea copiilor”. A fost o reală plăcere să văd nişte prichindei şi câţiva adolescenţi foarte talentaţi şi cu preocupări atât de aşezate pentru aceste vremuri. Şi acolo am strâns câţiva bănuţi şi trebuie să le mulţumesc în mod deosebit pentru sprijin, doamnei profesoare Cătălina Constantinovici, dar şi soţului acesteia, dl. Daniel Ciucalau, care mi-a fost coleg de liceu.
M-am interesat, în cursul săptămânii ce a trecut, cum pot obţine un numar de telefon fix pentru teledon şi de condiţiile pentru încheierea unui astfel de contract. Ca şi în cazul reţelelor de telefonie mobilă, asemenea contracte pot fi perfectate în condiţii avantajoase doar de persoanele juridice, nu şi de cele fizice. Costul instalării unui asemenea post telefonic depăşeşte speranţa noastră de a recupera acei bani, fără să ne mai gândim la a strânge în plus. Iar o persoană juridică ... nu am găsit. Dar am văzut pagini în care se cere ajutor şi sunt înscrise numere pentru teledon şi nu cred că în acele situaţii sunt implicate neapărat persoane juridice. Simt că în chestiunea asta îmi scapă ceva ...
M-am gândit că posturile de televiziune au o mare putere în iniţiativele caritabile, inclusiv în cele legate de teledon, motiv pentru care am dat telefoane şi am trimis câteva mail-uri. În plus, o mătuşă de-a mea şi o verişoară, fiecare separat, au bătut pe la nişte uşi din acestea. Acum aşteptăm.
De asemenea, aşteptăm o reacţie de la fundaţiile la care am apelat, precum şi de la câţiva oameni de afaceri din oraş, cărora le-am făcut cunoscută problema Laurei.
Drumurile mele la Suceava nu s-au finalizat cu succes, din cauza inesteticului. Urnele pe care am reuşit să le obţin nu sunt dintre cele mai arătoase pentru spaţiul în care urmau a fi amplasate. Dar am învăţat şi din asta. ... deşi mi-aş dori să nu mai ştiu vreodată de astfel de probleme, nici eu, nici nimeni altcineva.
De la distanţă, un prieten mi-a sugerat să iau legatura cu cei care deţin ecranele publicitare din Botoşani, pentru a mediatiza situaţia Laurei şi în acest mod. Cei de la firma CAPISCO au realizat un spot, pe care l-au lansat şi care rulează, iar în final au făcut un gest în faţa căruia nu mi-am mai găsit cuvintele. Le mulţumesc!
Începe o nouă săptămână ... Doamne Ajută!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu