Vecinul meu

Doi ochi mari şi albaştri între două perne albe, aşa îmi amintesc de prima întâlnire cu Ştefănuţ, vecinul meu. Era un bebeluş tare simpatic şi foarte cuminte, pe care eu îl priveam curioasă. Au trecut de atunci aproape 27 de ani, timp în care am aflat unul despre celălalt, mai mult prin intermediul părinţilor, mai exact al mamelor noastre, care, la o cafea, nu dovedesc să povestească fiecare despre copilul ei, câte-n lună şi-n stele.

Ştefănuţ a fost un copil cuminte, a făcut liceul, apoi facultatea, s-a îndrăgostit la prima vedere de o fată frumoasă, avea un loc de muncă, iar, în cursul firesc al vieţii, părinţii se pregăteau pentru o petrecere ca-n poveşti.

Anul trecut, Ştefănuţ s-a simţit rău, atât de rău, încât a fost necesar să-şi facă toate analizele. Pentru că a făcut mult sport şi niciodată nu a avut probleme prea mari de sănătate, nimeni nu se gândea că ar putea fi ceva prea grav. Însă, după nenumărate drumuri prin spitale, când nimeni nu reuşea să depisteze ce se întâmplă cu el, diagnosticul limfom malign nonhodkin limfoblastic a fost năucitor pentru toţi.

Timp de un an, şedinţele de chimioterapie l-au măcinat fizic şi psihic, dar părea că tot răul era spre bine, analizele erau bune. Dar, de curând, la un nou control s-a constatat că boala continuă să evolueze, în termeni medicali, e în recădere, LIMFOM MALIGN NONHODKIN LIMFOBLASTIC T, şi se impune tratament în străinătate, mai exact transplant de celule stem.

Zilele trecute, când mulţi dintre noi ne socoteam banii pentru munte sau mare, l-am găsit pe Ştefănuţ, tot printre perne, ca în urmă cu mulţi ani. Era cu familia şi primea încurajări, pe care le para cu zâmbete frumoase şi triste.

De o săptămână dosarul lui e depus la DSP Botoşani şi aşteaptă un răspuns de la una din clinicile din străinătate, pentru ca mai apoi să fie trimis la minister, de unde ar trebui să primească banii necesari pentru transplant. Între timp va intra din nou la chimioterapie, şedinţele care vor urma vor fi mult mai puternice decât primele. El ştie foarte bine ce i se poate întâmpla.

Părinţii lui Ştefănuţ ştiu şi ei. Sunt distruşi. Sunt epuizaţi şi înspăimântaţi. Banii economisiţi pentru căsătoria lui Ştefănuţ s-au terminat, chiar şi cei pe care i-au primit în ajutor de la apropiaţi, iar cheltuielile care urmează vor fi şi mai mari. Mărturisesc că îmi dau lacrimile când îi văd, uneori din casă, alteori prin oraş, parcă rătăcesc şi nu ştiu încotro s-o apuce. Sunt oameni care au nevoie de ajutor, oricât de mic, iar eu asta vă rog: să-i ajutăm!

Conturi BCR
în lei (RON): RO43RNCB0175080032030001
în euro: RO16RNCB0175080032030002
Pentru a putea depune bani din străinatate trebuie şi codul SWIFT al băncii care este: RNCB RO BU
Titular cont: Maria Răcilă, mama lui Ştefănuţ

Maria Răcilă - 0751 103767
Anca Grădinaru – 0744 221199

Pentru a publica o carte

Am citit anunţul de vânzare pe blog. De fapt, e povestea unui tablou. Primul impuls a fost să-l postez pe facebook, ca să ajut. Pentru că mă durea sufletul, am renunţat sau am refuzat, nu mai ştiu ... Vânzarea tabloului pentru publicarea cărţii, în care autoarea scrie chiar despre acesta, nu mi se părea „un schimb echitabil”, ci unul sfâşietor de trist. Ca în poveştile cu final fericit, mi-aş fi dorit să îl pot cumpăra eu, pentru ca apoi să-l dăruiesc înapoi celei ce l-ar fi vândut. Dar nu aveam cum să fac asta.

Pentru o vreme am uitat de tablou, dar, în preajma sărbătorilor, mi-am amintit de florile pictate peste portret. Mă întrebam ce s-a mai întâmplat cu tabloul, dar abia recent am aflat că nu a fost vândut şi pentru asta mă bucur ca un copil.
... cartea nu poate fi publicată din lipsă de fonduri. E nevoie de doar 1000 de lei. Şi ce e 1000 de lei pe lângă o carte ce îţi alină sufletul mai abitir decât orice?!

Slabanogul

"Săvârşirea răului este o slăbiciune, nu o putere. Făcătorul de rele este un slăbănog, nu un viteaz.

De aceea socoteşte întotdeauna pe răufăcătorul tău mai slab decât tine şi, precum nu te răzbuni pe un copil neputincios, tot aşa nu căuta să te răzbuni pe făcătorul de rău. Deoarece el nu este răufăcător din pricina puterii lui, ci din pricina slăbiciunii lui.

În acest fel, vei strânge putere cât marea ce nu se revarsă să înece pe copilul care aruncă pietre în ea."

Sfântul Nicolae Velimirovici, Învăţături despre bine şi rău, editura Sofia